!MPROnews

Ideea de „acasă” ne este atât de familiară încât devine un „dat”, la care rareori reflectăm. În orice context te-ai afla, la părinţi, la bunici, la căminul studenţesc, într-o excursie, în deplasare cu serviciul, universul tău conţine cu siguranţă cel puţin un loc pe care îl consideri căminul, vatra, adăpostul tău. Dar dacă acest refugiu zilnic şi firesc îţi este pus în pericol?

Duminică a fost ultima zi a festivalului. Pentru că mi-am dorit să mă bucur cât mai mult de experiența asta de jurnalist, am fost atât la workshop, cât și la spectacole.

Sunt aproximtiv 1.869.107 cărți publicate și 24.924 filme lansate în fiecare an. Dintre ele, să zicem că 3% sunt într-o limbă pe care o cunoaștem și sunt bune. Avem așadar 56.073 de cărți și 747 de filme din care putem alege. Având o ofertă atât de mare, ce ne-ar face să vrem să recitim o carte sau să revedem un film prin care am trecut deja?

În ultima zi a !MPRO am văzut cum ar arăta o gală a premiilor pentru cel mai bun improvizator la diverse categorii, care mai de care mai inedită. Ar fi un hohot general de râs.

Au fost odată unsprezece prieteni buni, care locuiau în ţinutul Impro. În acest ţinut totul era improvizat. Dacă ţi-era sete te făceai că iei un pahar şi o sticlă, turnai în pahar băutura şi pe măsură ce te hotărai dacă e suc de grepfruit sau bere, ele apăreau la tine în mână şi puteai să bei.

La IMPRO este o stare aparte şi multă energie. Pe scenă şi în public, deopotrivă. Cred că fiecare festival de artă şi cultură are o vibraţie a sa particulară. Aici se simt din plin bucuria, degajarea, curiozitatea care abia aşteaptă să vadă improvizatorii cum îşi construiesc poveştile şi personajele pe scenă.

Vineri seară am avut ocazia să iau parte, pentru prima oară în viața mea, la câteva spectacole de improvizație, în a doua seară IMPRO.

În cea de a doua zi de IMPRO Fest am descoperit de ce îmi place improvizația. Și pentru că obișnuiesc să folosesc metafore pentru a descrie anumite lucruri, simt să spun că improvizația e ca o rochie făcută la comandă de un designer.
E specială tocmai pentru că e unică.

Am participat la workshopul Walk Like A Woman, ţinut de Orla McGovern unde am învăţat că există o mulţime de stereotipuri despre bărbaţi şi femei create şi multiplicare de media care au foarte puţină legătură cu realitatea şi care ne aduc doar neplăceri.