Duminică a fost ultima zi a festivalului. Pentru că mi-am dorit să mă bucur cât mai mult de experiența asta de jurnalist, am fost atât la workshop, cât și la spectacole.
Workshop-ul a fost minunat! Trainerul, Tim Orr, improvizator din San Franscisco din 1988, a reușit să mă cucerească și pe mine, care doar stăteam pe un scaun și priveam. Workshop-ul s-a numit „Play characters who actually like each other” și s-a bazat foarte mult pe importanța de a-l plăcea pe celălalt actor și de a avea o conexiune cu acesta atunci când jucați o scenă de improvizație împreună. Meticulos și foarte bine pregătit, Tim a spus la un moment dat ceva care se aplică atât în improvizație, cât și în viața reală: „Conflicts without a reason are bullshit”, și că atunci cand persoana cealaltă începe să se enerveze, ca să păstrăm o conexiune pozitivă cu aceasta, să ne focalizam atenția mai degrabă spre situație decât spre a-l critica pe celălalt.
Cum am mai spus, sunt de părere că aceste workshopuri, deși au fost pentru actori de improvizație, te învăță anumite lucruri pe care le poți folosi și în viața de zi cu zi.
Nu trăim noi, până la urmă, întreaga noastră viață, un spectacol de improvizație?
Seara a fost, de asemenea, memorabilă; am asistat la 3 spectacole, dintre care unul a fost „The Secret Show”, unde trainerii au avut de creat, pe parcursul celor câteva zile de festival, un spectacol care să ne impresioneze. Și au făcut-o!
Eu, cred că știți deja, am folosit cuvântul „impresionată„ și „îndrăgostită” în ultimele zile decât am făcut-o în ultimele săptămâni. Nu doar de conceptul de improvizație, ci și de actori, de spectacole și, nu în ultimul rând, de organizare. Mi-a plăcut atât de mult faptul că de fiecare dată când mergeam la festival parcă intram într-o mică (mare) comunitate de oameni cu aceeași pasiune, care, din fericire, au reușit să o redea și pe scenă, în timpul spectacolelor. 🙂
Abia aștept ediția de anul viitor!
